Ce este gripa?

O boală respiratorie virală extrem de contagioasă, gripa se răspândește rapid prin aer (prin tuse și strănut), prin contact direct cu o persoană afectată, dar și prin atingerea unor obiecte infectate.

Cei afectați pot răspândi virusul chiar și cu 1-2 zile înainte de apariția simptomelor, dar și până la o săptămână după aceea. De reținut că, statistic, o persoană infectată poate transmite boala la alți 1-3 oameni sănătoși. Factori favorizanți pentru transmiterea bolii reprezintă situațiile în care mai multe persoane se află într-un spațiu închis și aglomerat (mijloace de transport în comun, săli de evenimente, magazine etc.).

În fiecare an, gripa poate cauza complicații grave, uneori fatale, în special pentru cei nevaccinați sau cei cu alte probleme de sănătate. Aceasta poate avea forme severe, mai ales la persoane cu imunitate deficitară, cei în vârstă, copii mici și cei cu boli cronice (precum diabetul sau afecțiuni pulmonare), care sunt mai vulnerabili la complicații grave precum pneumonia, sinuzita, otita sau agravarea astmului.

Simptome ale gripei

Pe scurt, simptomele de gripă sunt asemănătoare unei răceli severe: durere de cap, febră, frisoane, transpirații, dureri musculare și articulare, uneori și greață sau vărsături. Însă simptomele gripei variază de la formele ușoare la cele mai severe.

De obicei, primele semne apar la 2-5 zile după contactul cu virusul. Acestea includ, la debut, semne generale, cum ar fi o febră mare (peste 38), frisoane, oboseală sau slăbiciune intensă și posibile dureri de cap, musculare (mialgii) și articulare (artralgii).

În curând apar și primele semne specifice ale afectării tractului respirator: iritație și/sau durere în gât, rinoree (secreții apoase, incolore nazale), tuse uscată, iritantă în primă fază. Pot fi prezente și alte simptome, cum ar fi: iritație conjunctivală (ochi roșii), grețuri, vărsături, diaree, amețeli. 

Ulterior, peste 5-7 zile, pe mucoasa inflamată, pot să se acompanieze și bacterii, rezultând complicații bacteriene ale bolii inițial virotice. Semnele unei posibile suprainfecții, complicații pot fi: prelungirea bolii peste 7 zile fără semne de ameliorare, secreții gălbui verzui, care se elimină din nas  sau prin tusă cu expectorație, persistența febrei peste 5-7 zile sau agravarea stării generale.

Gripa afectează în principal sistemul respirator, dar poate provoca și alte simptome la nivelul întregului organism. În cazuri mai severe, gripa poate duce la dificultăți respiratorii. 

La copii (în special cei cu vârste între 2 și 5 ani), febra ridicată poate provoca convulsii febrile, iar la unii pot apărea greață, vărsături și diaree. 

Deși perioada de incubație este de 1 până la 4 zile, majoritatea simptomelor durează în jur de o săptămână, în timp ce tusea poate persista mai mult, chiar și două săptămâni.

Tipuri de gripă

Gripa este cauzată de patru tipuri de virusuri gripale: A, B, C și D. Principalele diferențe dintre aceste virusuri sunt capacitatea lor de a provoca boala, cît și severitatea bolii provocate.

Trei din patru virusuri gripale afectează oamenii (tipurile A, B și C), fiecare având caracteristici proprii și un impact diferit asupra sănătății umane. De la cele mai severe până la cele mai ușoare, tipurile de gripă sunt:

Gripa tip A

Virusul gripal de tip A este cel mai periculos. Responsabil de pandemii și epidemii globale (cum ar fi gripa porcină), acest tip este cunoscut pentru capacitatea sa de a suferi mutații frecvente, ceea ce face ca protecția obținută prin vaccin să fie temporară. De aceea acesta necesită vaccinare anuală care să fie adaptată noilor tulpini.

Proteinele de pe suprafața virusului îi permit să se adapteze și să infecteze nu doar oameni, dar și anumite animale, precum păsările și porcii. În funcție de aceste proteine, virusurile de tip A se clasifică, la rândul lor, în subtipuri, cum sunt A(H1N1) și A(H3N2). 

Gripa tip B

Virusul gripal de tip B este al doilea cel mai important în epidemiologia gripei sezoniere. Precum virusul tip A, virusul tip B nu este doar o cauză a gripei sezoniere, ci poate duce la epidemii. De asemenea, și gripa tip B are simptome mai severe.

‍

Diferența principală stă în răspândirea sa mai limitată comparativ cu tipul A, tipul B afectând doar oamenii. Deși gripa de tip B (împărțită în B/Yamagata și B/Victoria) nu provoacă pandemii, aceasta poate cauza forme severe de boală, mai ales la copii și persoane cu risc crescut de complicații.

Gripa tip C

Virusul gripal de tip C este cel mai asemănător unei răceli comune. Fără să genereze epidemii sau complicații majore, gripa tip C este relativ rară. Aceasta duce la infecții respiratorii ușoare, fără ca infecțiile cauzate de acest tip de virus să aibă un impact semnificativ asupra sănătății publice.

Gripa tip D

Virusul gripal de tip D afectează, în principal, bovinele. Deși încă nu se știe cu certitudine dacă ar putea infecta oamenii, experții nu elimină complet posibilitatea că ar putea juca un rol în epidemiile sau cazurile de gripă umană.

Cum se transmite gripa

Gripa se transmite ușor, mai ales în primele zile de la infectare. Virusurile de tip A și B, îndeosebi,  se transmit foarte rapid de la o persoană la alta.

O persoană afectată este extrem de contagioasă în zilele 2-4. În acest timp, este suficient ca aceasta să tușească sau să strănute în apropierea altora pentru ca particulele cu virus să fie inhalate de către alții și să ajungă în mucoasele nazale și gât, unde încep să se multiplice. La copii și persoane cu un sistem imunitar slăbit, perioada de contagiozitate poate fi mai lungă, chiar și până la 7-14 zile de la infectare.

De notat că virusul poate fi contractat chiar și prin atingerea suprafețelor contaminate și că gripa este contagioasă chiar și înainte de apariția simptomelor.

Cum se tratează gripa

Tratamentul pentru tratarea gripei este, de regulă, adaptat simptomelor fiecăruia. Administrarea de analgezice și antipiretice (cum ar fi paracetamolul) sunt adesea suficiente pentru a calma simptomele, mai ales reducerea febrei și a durerilor musculare.

Întrucât gripa este cauzată de un virus, antibioticele nu sunt utile în tratarea infecției. Totuși, în cazuri confirmate de gripă prin teste rapide sau cu alte metode, medicamentele antivirale pot fi de ajutor dacă sunt administrate în primele 48 de ore de la apariția simptomelor, mai ales când există riscul de complicații.

De asemenea, corpul trebuie ajutat să lupte împotriva virusului și să se recupereze mai repede. De aceea odihna suficientă, hidratarea constantă și evitarea alcoolului sunt unele din măsurile esențiale de tratare a gripei.

Prevenirea gripei este la fel de importantă — spălatul frecvent al mâinilor și purtarea măștii în sezonul de gripă stau la baza reducerii riscului de infectare, precum și aerisirea frecventă a spațiilor închise unde se află mai multe persoane (săli de clasă, birouri).

Imunitatea unei persoane se poate întări printr-un stil de viată sănătos: alimentația sănătoasă, cu legume și fructe proaspete, mișcarea regulată la aer liber, hidratarea corespunzătoare, evitarea fumatului, consumul periodic de preparate cu vitamina C, seleniu și vitamina D3 (cure de 2-3 săptămâni) cu rol determinant în eficiența sistemului imunitar. 

De asemenea, este recomandat vaccinul antigripal anual, în special persoanelor cu risc crescut. Vaccinarea reduce riscul de infectare, iar în cazurile în care o persoană vaccinată se îmbolnăvește, simptomele sunt de obicei mai ușoare. Chiar și așa, este important ca persoanele bolnave să evite contactul apropiat cu ceilalți, pentru a preveni răspândirea infecției.

De reținut că, datorită capacității virusurilor de a suferi mutații, vaccinul antigripal este adaptat anual pentru a include tulpinile cele mai active în sezonul precedent, oferind astfel protecție împotriva celor mai recente variații. 

Întrebări frecvente

1. Cum ne protejăm de gripă?

Printre metodele de prevenție a gripei se numără:

• Spălatul frecvent al mâinilor: Igiena mâinilor este esențială și contribuie la menținerea sănătății și la limitarea răspândirii gripei în comunitate.
• Aerisirea cât mai frecventă a spațiilor în care se află împreună mai multe persoane.
• Activitatea fizică regulată, de preferat în aer liber și curat.
• Vaccinul antigripal anual: Vaccinul antigripal este o metodă eficientă de prevenire, în special pentru copii și pentru cei cu risc crescut de complicații.
• Evitarea contactului cu persoanele bolnave: Dacă cineva din jur prezintă simptome de răceală sau gripă, este recomandată păstrarea distanței pentru a evita expunerea și reduce riscul de infectare cu virusul gripal.
• O dietă echilibrată: Alimentele bogate în vitamine și minerale ajută la întărirea sistemului imunitar, care va fi mai pregătit să lupte împotriva infecțiilor.

‍

2. Cum facem diferența între răceală și gripă?

În esență, gripa debutează mai brusc, cu simptome mai intense și un risc mai crescut de complicații.

O răceala poate apărea oricând pe parcursul anului, pe când gripa este mai frecventă în sezonul rece (octombrie-martie). În plus, deși o răceală poate dura doar câteva zile, simptomele ușoare pot persista până la trei săptămâni. În cazul gripei, simptomele mai intense durează, în general, o săptămână.

În timp ce răceala se instalează treptat și începe, de obicei, cu un disconfort în gât, gripa lovește rapid și puternic, adesea într-o singură zi, avînd simptome mai intense (febră, frisoane, oboseală extremă). De asemenea, gripa poate afecta rapid întregul sistem respirator, inclusiv plămânii, ceea ce poate duce la complicații serioase precum pneumonia. 

Pentru a face diferența între gripă și alte boli respiratorii este necesar un diagnostic. Medicul specialist poate recomanda un test rapid din secreții nazale pentru a confirma prezența virusului. În lipsa unor simptome clare și în cazuri speciale, pot fi necesare teste de biologie moleculară, utile mai ales pentru a identifica gripa la persoanele cu risc ridicat și cei cu sistem imunitar compromis.

Câteva principii importante legate de gripă:

1. Gripa este cauzată de un virus — antibioticele nu au niciun efect asupra virusurilor. Astfel, în cazurile confirmate de gripă, utilizarea antibioticelor nu numai că este nefolositoare, dar poate fi chiar nocivă, ducând la formarea tulpinilor bacteriene multirezistente.
2. Antibioticele pot fi pot fi recomandate de  către medic în cazul unei suprainfecții bacteriene.
3. Atenție la diferitele preparate eliberate fără prescripție medicală. Multe din ele conțin doze mari de paracetamol sau substanțe antiinflamatorii. Combinarea sau folosirea acestora în doze mari pot duce la efecte secundare și complicații severe, cum ar fi insuficiență hepatică, hemoragii digestive etc., după caz.
4. Există preparate antivirale foarte eficiente, mai ales dacă sunt administrate din primele zile ale infecției. Acestea sunt indicate exclusiv pentru cazurile confirmate de gripă sau la indicație medicală.