Pneumonia: Tipuri, tratament și prevenție

Pneumonia e o infecție a plămânilor. De cele mai multe ori, apare ca o complicație a răcelii, sau a contactării unui agent patogen-  bacterii sau viruși. 

Formele pneumoniei variază de la ușoare la grave și pot afecta pe oricine. Totuși, copiii mai mici de 2 ani și persoanele de peste 50 de ani sunt mai expuse riscului, fiindcă sistemul lor imunitar nu e suficient de puternic să combată infecția din organism. 

Află în continuare:

• Ce este pneumonia
• Care sunt cauzele 
• De câte tipuri e
• Care sunt simptomele
• Cum se manifestă pneumonia la copii
• Cum se diagnostichează pneumonia
• Cum se tratează
• Ce poți face pentru a preveni boala 
• Alte întrebări frecvente

Ce este pneumonia?

Pneumonia e o infecție la nivelul plămânilor. Apare atunci când alveolele (sacii de aer din plămâni) și bronhiolele (tuburile care transportă aerul de la trahee, în plămâni) sunt inflamate din cauza unor factori infecțioși (bacterii, viruși), se umplu cu lichid sau puroi, și nu mai poți respira corect. Pneumonia poate afecta unul sau ambii plămâni.

Cauzele pneumoniei 

Pneumonia apare când un agent patogen pătrunde în plămâni, fie prin cale aeriană fie prin fluxul sanguin, sau prin extindere din vecinătate, și cauzează o infecție. Răspunsul sistemului imunitar pentru a o elimina duce la inflamarea sacilor de aer din plămâni (alveolele). Această inflamație poate provoca în cele din urmă umplerea alveolelor cu puroi și lichide, provocând simptomele pneumoniei. 

În funcție de tipul de agent patogen, pneumonia poate avea mai multe cauze:

1. Pneumonia bacteriană

Cea mai frecventă cauză a pneumoniei bacteriene este Streptococcus pneumoniae. Alte bacterii sunt:

• Mycoplasma pneumoniae
• Haemophilus influenzae
• Legionella pneumophila

2. Pneumonia virală

Virozele respiratorii sunt adesea cauza pneumoniei. Câteva exemple de infecții virale care pot duce la pneumonie:

• Gripa (Influenza A și B)
• Virusul respirator sincitial (VRS)
• Rinovirusurile (cauzele răcelilor frecvente)
• Virusul parainfluenza uman (HPIV)
• Infecția cu metapneumovirusul uman (HMPV)
• Pojarul
• Varicela (virusul varicelo-zosterian)
• Infecțiile adenovirale
• Infecția cu coronavirus (SARS-CoV-2)

Deși simptomele pneumoniei virale și bacteriene sunt foarte asemănătoare, pneumonia virală e de obicei mai ușoară și se poate ameliora în 1-3 săptămâni, fără tratament. Conform National Heart, Lung, and Blood Institute, persoanele cu pneumonie virală prezintă un risc crescut de a dezvolta ulterior și o pneumonie bacteriană.

3. Pneumonia fungică

Fungii din sol sau din excrementele păsărilor pot provoca pneumonie, mai ales la persoanele cu un sistem imunitar slăbit:

• Pneumocystis jirovecii
• Aspergiloza
• Speciile de Cryptococcus
• Speciile de Histoplasma
• Speciile de Coccidioides

4. Pneumonia parazitară

Pneumonia parazitară apare din cauza următorilor agenți patogeni:

• Toxocara canis sau T. catis (toxocara)
• Dirofilaria immitis (dirofilariaza)
• Paragonimus westermani (paragonimiaza)

Pneumonia bacteriană atipică

Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia pneumoniae și Legionella pneumophila sunt bacterii considerate atipice pentru că diferă de cele obișnuite atât în aspectele radiologice, cât și în tratamentul necesar. Cu toate acestea, infecțiile provocate de aceste bacterii sunt destul de des întâlnite.

• Mycoplasma pneumoniae („pneumonia dusă pe picioare”) afectează persoanele de sub 40 de ani, care trăiesc sau lucrează în comunități. 
• Chlamydia pneumoniae provoacă frecvent infecții ale căilor respiratorii superioare pe tot parcursul anului, dar poate duce și la o formă ușoară de pneumonie.
• Legionella pneumophila („boala legionarilor”, „legioneloza”) e contractată din mediu, prin inhalarea aerosolilor din apă contaminată.

Tipuri de pneumonie 

1. Pneumonia comunitară

 Pneumonia luată din comunitate e cea mai frecventă. Poate fi cauzată de:

• Bacterii
• Bacterii atipice
• Ciuperci
• Paraziți
• Viruși

2. Pneumonia nosocomială

Pneumonia nosocomială se manifestă după cel puțin 48 de ore de la internarea pacientului în spital. Simptomele includ febră, frisoane, tuse, dificultăți de respirație și dureri toracice. 

Pe lângă virozele cunoscute (gripă, coronavirus), Bacilii gram-negativi și Staphylococcus aureus sunt agenții patogeni cei mai frecvenți, iar rezistența la antibiotice reprezintă un risc major pentru prognostic. Se tratează cu antibiotice, iar prognosticul rămâne de multe ori rezervat din cauza comorbidităților.

3. Pneumonia instutuțională

Pneumonia instituțională afectează de obicei persoanele din instituții de îngrijire cu un status funcțional și mental deficitar, care au un tub de traheostomie și dificultăți de înghițire. Aceasta se situează între pneumonia comunitară și cea nosocomială în ceea ce privește agenții patogeni și managementul bolii. 

4. Pneumonia la pacienții imunocompromiși

Pneumonia la pacienții imunocompromiși e adesea provocată de agenți patogeni neobișnuiți, dar poate fi și din cauza celor ce provoacă pneumonia comunitară. Simptomele variază în funcție de microorganismul care stârnește boala și de afecțiunile care slăbesc sistemul imunitar. Diagnosticul se bazează pe hemoculturi și bronhoscopie pentru prelevarea secrețiilor respiratorii. Tratamentul depinde de tulburarea imunitară și de agentul patogen implicat.

5. Pneumonia asociată ventilatorului

Pneumonia asociată ventilatorului apare la 2-3 zile de la intubarea pacienților. Asta pentru că tubul endotraheal poate afecta mecanismele de apărare ale organismului împotriva microaspirației bacteriilor din cavitatea bucală. Simptomele sunt febra, creșterea leucocitelor, dificultățile de oxigenare și secrețiile traheale purulente. Se recomandă tratament pe bază de antibiotic.

6. Pneumonia de aspirație

Persoanele sănătoase „aspiră” în mod natural cantități mici de secreții orale, care sunt eliminate prin mecanismele de apărare ale plămânilor, fără a provoca sechele. Totuși, inhalarea unor cantități mari, mai ales de către pacienții cu apărare pulmonară slabă, poate duce la pneumonie sau abces pulmonar (o acumulare de puroi în plămâni). 

Bacilii Gram-negativi enterici și anaerobii orali sunt cei mai des întâlniți agenți patogeni în acest tip de boală.

7. Pneumonie interstițială

Pneumonie interstițială cuprinde mai multe afecțiuni diferite, a căror cauză e necunoscută și care se manifestă prin inflamația și fibroza interstițiului pulmonar. Interstițiul pulmonar e rețeaua subțire de țesut conjunctiv, care se află între alveolele pulmonare și vasele de sânge. 

Formele acute pot duce la insuficiență respiratorie severă, având o rată mare a mortalității.

Pneumonia: Simptome

Simptomele pneumoniei pot varia de la ușoare la grave, unele dintre ele punând viața în pericol. Cele mai frecvente sunt:

• Tuse seacă la început, care produce flegmă ulterior (mucus)
• Febră
• Transpirații sau frisoane
• Dificultăți de respirație care apar atât în timpul activităților normale, cât și în repaus
• Durere în piept, agravată de respirație sau tuse
• Stare de oboseală sau epuizare
• Pierderea poftei de mâncare
• Greață sau vărsături
• Durere de cap

Simptomele depind și de vârstă, și starea generală de sănătate. De exemplu:

• La sugari, pot lipsi simptomele evidente, dar pot apărea vărsături, lipsă de energie sau dificultăți de hrănire.
• Copiii sub 5 ani pot avea respirație accelerată.
• Persoanele în vârstă pot avea simptome mai ușoare, dar pot experimenta confuzie sau o temperatură corporală mai scăzută decât cea normală.

Pneumonia la copii

Majoritatea copiilor sănătoși pot lupta împotriva infecției pulmonare cu forțele proprii. Cei al căror sistem imunitar e compromis, au un risc mai mare să dezvolta pneumonie. 

Cauzele principale sunt malnutriția sau subnutriția (mai ales în cazul sugarilor care nu sunt alăptați exclusiv la sân). De asemenea, infecțiile cu HIV și rujeolă cresc și ele riscul copilului de a contracta pneumonia. Factori de risc pot fi și:

• Poluarea aerului din interior (din cauza mâncării gătite sau a încălzirii pe lemne) și din exterior (poluarea aerului cu microparticule de ex praf)
• Traiul în locuințe aglomerate
• Părinți fumători

Pneumonia la copii trebuie tratată cu antibiotice. Spitalizarea e necesară doar în cazurile severe de pneumonie.

Diagnosticare pneumoniei

Diagnosticul începe cu istoricul tău medical. Doctorul te va întreba când au apărut simptomele și care e starea ta generală de sănătate. Ulterior, va face un examen fizic în care îți va asculta plămânii.

În funcție de severitatea simptomelor și de riscul complicațiilor, medicul poate solicita unul sau mai multe dintre aceste teste:

• Radiografia toracică: Depistează inflamația din torace – locația și extinderea acesteia.
• Analize de sânge: Pentru a confirma prezența unei infecții în organism și pentru a identifica agenții patogeni care o cauzează.
• Cultura spută: Se colectează o mostră de mucus din tuse, pentru a depista cauza infecției.
• Pulsoximetria: Pulsoximetrul măsoară nivelul de oxigen din sânge. Un senzor plasat pe unul dintre degetele tale va indica dacă plămânii tăi transferă suficient oxigen în fluxul sanguin.
• Tomografia computerizată (CT): Acesta oferă o imagine clară și detaliată a plămânilor tăi.
• Prelevarea de lichid din torace: Dacă medicul suspectează lichid în spațiul pleural din torace, poate preleva o probă cu ajutorul unui ac inserat între coaste. Analiza poate identifica motivul infecției.
• Bronhoscopia: Permite vizualizarea căilor respiratorii din plămâni, cu ajutorul unui tub flexibil în capătul careia se află o cameră. Acesta e introdus în trahee, până în plămâni. Medicul poate efectua acest test în scop de diagnostic diferențial, dacă simptomele inițiale sunt severe sau dacă ești spitalizat și tratamentul cu antibiotice nu dă roade. Nu este metodă directă de diagnostic pentru a detecta o pneumonie.

Pneumonie: Complicații

Pneumonia poate duce la complicații, în special în rândul copiilor mici, a adulților în vârstă și a persoanelor cu anumite boli preexistente. Printre cele mai frecvente, se numără:

• Empiemul: O infecție a spațiului dintre membranele care înconjoară plămânii și cavitatea toracică.
• Pericardita: Inflamația sacului fibro-seros (pericardul) care înconjoară inima.
• Obstrucția endobronșică: O blocare a căilor respiratorii care permit aerului să ajungă în plămâni.
• Atelectazia: Colapsul complet sau parțial al unui plămân sau al unei părți al acestuia.
• Abcesul pulmonar: Un cumul de puroi în plămâni. Aceasta e o complicație rară, care apare la persoanele cu probleme medicale grave sau cu istoric de alcoolism.

Alte posibile complicații ale pneumoniei includ:

• Pleurezia: Inflamația membranei subțiri dintre plămâni și cutia toracică, care poate duce la insuficiență respiratorie.
• Septicemia: O infecție în sânge care apare dintr-o altă parte a corpului.
• Sepsisul: Diseminarea agentului patogen cu eliminare de substanțe toxice în organism. O reacție imunitară gravă la septicemie, care poate duce la deteriorarea țesuturilor, cedarea organelor și, în cele din urmă, deces.

În cât timp se vindecă pneumonia?

Vindecarea depinde de tipul de pneumonie. Cea bacteriană se ameliorează în 2-3 zile cu tratament și se vindecă de tot în 1-2 săptămâni, pe când simptomatologia infecției  virale poate dura 2-3 săptămâni sau mai mult. Pneumonia atipică poate persista câteva săptămâni. 

Orice formă ai avea, dacă simptomele nu se ameliorează în 48-72 de ore după începerea tratamentului sau se agravează, discută cu medicul tău.

1. Medicamente pe bază de rețetă

Antibioticele orale pot trata majoritatea cazurilor de pneumonie bacteriană. E obligatoriu să iei tot tratamentul, chiar dacă starea ta de sănătate începe să se amelioreze. Nerespectarea acestui lucru poate împiedica infecția să dispară complet și va face mai dificil tratamentul pe viitor.

Pneumonia virală se rezolvă de regulă de la sine, cu îngrijire la domiciliu. Antibioticele nu efect asupra virușilor; doctorul îți poate prescrie cel mult antivirale, dacă virusul a fost identificat și există substanță antivirală eficientă pentru agentul în cauză (de exemplu, pentru virusul gripei există tratament eficient specific).

Medicamentele antifungice sunt utilizate pentru tratarea pneumoniei fungice. De obicei, se prescriu pe mai multe săptămâni, pentru a elimina complet infecția. 

2. Medicamente fără rețetă (OTC)

Medicul îți poate recomanda și medicamente fără rețetă, antipiretice si analgetice, ca să reducă disconfortul simptomelor. Poate fi vorba despre:

• Aspirină
• Ibuprofen
• Acetaminofen (paracetamol)
• Metamizol (algocalmin)

De asemenea, doctorul îți poate sugera siropuri care să calmeze tusea. Totuși, trebuie să ții cont că tusea ajută la eliminarea fluidelor din plămâni, așa că nu vrei să o elimini complet.

3. Îngrijire la domiciliu

Deși remediile naturiste nu tratează pneumonia, există câteva lucruri pe care le poți face pentru a ameliora simptomele.

• Tusea este unul dintre cele mai frecvente semne ale pneumoniei. Modalități naturale pentru a o calma includ gargara cu apă sărată sau consumul de ceai de mentă, de tei, umidificarea aerului.
• Compresele reci pot ajuta la reducerea febrei, dar înainte cu minim 40 de minute este recomandat administrarea unui medicament antipiretic, pentru a deconecta centrul nervos al termoproducerii 
• Consumul de lichide calde sau o supă fierbinte pot diminua frisoanele. 
• Bea multe lichide și odihnește-te cât mai mult, ca să accelerezi recuperarea.

4. Internarea

Dacă simptomele sunt foarte severe sau ai alte probleme de sănătate, e posibil să fie nevoie de internare. La spital, medicii îți pot monitoriza ritmul cardiac, temperatura și respirația. Tratamentul poate include:

• Antibiotice administrate direct în venă.
• Terapie respiratorie (administrarea medicamentelor direct în plămâni sau deprinderea unor exerciții respiratorii pentru a maximiza oxigenarea).
• Terapie cu oxigen (primită printr-un tub nazal, mască facială sau ventilator, în funcție de severitate). 

Cum previi pneumonia?

În multe cazuri, pneumonia poate fi prevenită.

Prima linie de apărare împotriva pneumoniei e vaccinarea. Acestea ajută la protejarea organismului de bacteriile pneumococice. Medicul tău îți poate spune care dintre următoarele opțiuni e cea mai potrivită pentru tine. 

1. Prevner 13 (Prevenar) combate 13 bacterii pneumococice și e recomandat pentru:

• Copiii mai mici de 2 ani
• Persoanele între 2 și 64 de ani cu afecțiuni cronice (fiindcă acestea le măresc riscul de pneumonie)
• Adulții de peste 65 de ani, la recomandarea medicului

2. Pneumovax 23 este eficient împotriva a 23 de tipuri de bacterii pneumococice și e recomandat pentru:
   

• Adulții de peste 65 de ani
• Adulții cu vârste între 19 și 64 de ani care fumează
• Persoanele între 2 și 64 de ani cu afecțiuni cronice

3. Vaccinul antigripal

Pneumonia poate fi adesea o complicație a gripei, așa că asigură-te că îți faci anual vaccinul antigripal. Specialiștii recomandă vaccinarea tuturor persoanelor de peste 6 luni și în special celor care sunt expuși riscurilor complicațiilor gripei.

4. Vaccinul COVID

COVID-19 poate duce la pneumonie. Și acesta se poate face de la 6 luni în sus.

5. Vaccinul Hib

Acest vaccin protejează împotriva Haemophilus influenzae tip b (Hib), o bacterie care poate provoca pneumonie și meningită. E recomandat pentru:

• Copiii sub 5 ani
• Copiii sau adulții mai mari, care nu sunt vaccinați și au anumite probleme de sănătate
• Persoanele care au avut transplant de măduvă osoasă
  

Mențiune: Potrivit National Heart, Lung, and Blood Institute, vaccinurile împotriva pneumoniei nu vor preveni toate cazurile de boală. Totuși, dacă ești vaccinat, cresc șansele ca afecțiunea să fie mai scurtă, mai ușoară și scad semnificativ riscul complicațiilor.

Alte sfaturi de prevenție, pe lângă vaccinare:

• Dacă fumezi, încearcă să renunți. Fumatul te face mai susceptibil la infecții respiratorii, inclusiv la pneumonie.
• Spală-te frecvent pe mâini cu apă și săpun, timp de cel puțin 20 de secunde.
• Acoperă-ți gura când tușești sau strănuți. 
• Aruncă imediat șervețelele folosite.
• Aerisire frecventă a încăperii
• evitarea locurilor aglomerate (piețe, săli de evenimente, nunți, botezuri) în perioada epidemiilor
• Păstrează un stil de viață sănătos, pentru a-ți întări sistemul imunitar. Odihnește-te cel puțin 7 ore pe noapte, optează pentru o dietă echilibrată și fă exerciții fizice regulat.

Întrebări frecvente

Pneumonia este contagioasă?

Doar pneumonia virală și cea bacteriană sunt contagioase. Asta înseamnă că pot fi răspândite de la o persoană la alta, prin inhalarea particulelor aeriene provenite din strănut sau tuse. De asemenea, te poți îmbolnăvi și prin atingerea suprafețelor sau obiectelor contaminate cu bacteriile sau virușii care cauzează pneumonia.

În cât timp se vindecă pneumonia interstițială?

Pneumonia interstițială se vindecă în funcție de cauză. Formele infecțioase (virale sau bacteriene) pot necesita câteva săptămâni, cu ameliorări în 1-2 săptămâni de tratament, în timp ce formele non-infecțioase (autoimune sau toxice) pot necesita tratamente pe termen lung (uneori luni de zile) și pot deveni cronice.

În cât timp se vindecă pneumonia la copii?

Vindecarea pneumoniei la copii depinde de tipul bolii:

• Pneumonia bacteriană se ameliorează în 2-3 zile cu antibiotice și se vindecă de tot în 1-2 săptămâni.
• Pneumonia virală se vindecă în 2-3 săptămâni sau mai mult.
• Pneumonia atipică poate dura câteva săptămâni.

Agravarea simptomelor sau lipsa îmbunătățirii lor în termen de 48-72 de ore de la începerea tratamentului necesită reevaluare medicală.