Pentru majoritatea oamenilor, tensiunea arterială normală e în jur de 120/80 milimetri coloană de mercur (mm/Hg). Primul număr reprezintă tensiunea arterială sistolică – atunci când inima se contractă – și al doilea, tensiunea arterială diastolică – atunci când inima se relaxează. 

Tensiunea arterială mare e o problemă frecventă, care nu cauzează simptome. Descoperă în continuare:

• Ce este tensiunea arterială și cum se diferențiază de ritmul cardiac
• Care este tensiunea arterială normală 
• Despre tensiunea arterială mare: Factori de risc, medicamente și alimente care cresc tensiunea arterială, dar și metode de a scădea tensiunea arterială rapid
• Despre tensiunea arterială mică: Posibile cauze și tratament
• Întrebări frecvente despre tensiunea arterială

Ce este tensiunea arterială?

Tensiunea arterială înseamnă presiunea sângelui din interiorul arterelor. Arterele au rolul de a transporta oxigen și nutrienți întregului corp, pentru ca acesta să funcționeze corespunzător.

Deci de fiecare dată când inima ta bate, se contractă și pompează sânge în artere care, la rândul lor, îl conduc în tot corpul. Acest proces are loc de 60-90 de ori pe minut (la  adult), 24 de ore pe zi. 

Uneori, tensiunea arterială e confundată cu ritmul cardiac. Și, deși ambele sunt legate de inimă, ele reprezintă lucruri diferite:

• Tensiunea arterială măsoară cu ce presiune interioară circulă sângele prin artere.
• Iar ritmul cardiac indică numărul de bătăi ale inimii pe minut.

O creștere a ritmului cardiac nu înseamnă neapărat o creștere a tensiunii arteriale. De aceea, singura modalitate de aflare a valorii tensiunii arteriale e prin măsurarea acesteia cu un tensiometru. Un alt aspect important e ca manșeta să ți se potrivească. Dacă te strânge sau ți-e mare, măsurătoarea poate fi inexactă. Cu tensiometre ale căror manșetă se montează pe braț, pot fi folosite atât pe brațul drept cât și pe cel stâng. Tensiometrele arteriale care sunt calibrate pe antebraț, deasupra articulației mâinii, se pot folosi numai în partea stângă, altfel arată valori greșite.

Tensiunea arterială normală

Orice măsurătoare a tensiunii arteriale îți va indica două numere:

• Presiunea sistolică (numărul de sus): presiunea din artere atunci când inima bate și pompează sânge.
• Presiunea diastolică (numărul de jos): presiunea din artere între bătăile inimii, atunci când inima e relaxată.

Tensiunea arterială se măsoară în repaus fizic și psihic, de cel puțin 10 minute. Între două măsurători consecutive trebuie să treacă minim 5 minute.

După orice efort (urcare scări de ex.) valoarea tensiunii arteriale crește în mod normal, fiziologic (răspuns presor la efort).

Tensiunea arterială normală diferă de la copil, la adolescent, la adult. Pentru a afla intervalele normale pentru vârsta ta, discută cu medicul tău de familie. Cu toate acestea, există anumite valori considerate sănătoase, la majoritatea populației:

Tensiunea arterială mare

49,5% dintre românii cu vârste cuprinse între 18 și 80 de ani suferă de hipertensiune arterială. Asta arată un studiu desfășurat de Societatea Română de Hipertensiune Arterială. 

Dezechilibrul e greu de depistat fără monitorizare regulată. Asta pentru că tensiunea mare nu provoacă simptome decât în caz de criză hipertensivă, care necesită intervenție medicală de urgență.

Stadiile tensiunii arteriale ridicate (hipertensiune arterială):

1. Dacă tensiunea sistolică ajunge între 130 și 139 mm/Hg, iar cea diastolică,  între 80 și 89 mm/Hg, înseamnă că ai hipertensiune în stadiul 1. 
2. Dacă valorile cresc și mai mult, tensiunea sistolică depășind 140 mm/Hg, iar cea diastolică, 90 mm/Hg, atunci ești încadrat la hipertensiune în stadiul 2. 

În aceste cazuri, doctorul îți va recomanda schimbări în stilul de viață și anumite medicamente, pentru a păstra tensiunea arterială în limite optime. 

3. Situația se agravează dacă valorile sistolice depășesc 180 mm/Hg și/sau cele diastolice depășesc 120 mm/Hg. Aceasta e o criză hipertensivă și trebuie să mergi la spital de urgență. Simptomele sunt:

• Dificultăți de respirație - dispnee
• Cefalee, grețuri, vărsături
• Dureri în piept
• Slăbiciune sau amorțeală în anumite zone ale corpului
• Probleme de vedere ( de ex. diplopie)

Dacă știi că ai tensiune arterială mare și n-o tratezi, e important să afli de gravitatea complicațiilor. Poți suferi de:

• Accident vascular cerebral
• Infarct miocardic
• Encefalopatie
• Anevrisme (dilatații anormale la nivelul vaselor de sânge)
• Boală vasculară periferică
• Afectarea rinichilor sau disfuncții renale
• Fibrilație atrială
• Pierderea vederii

Factori care cresc tensiunea arterială

Există două tipuri de hipertensiune arterială, fiecare având cauze diferite. 

1. Hipertensiunea arterială primară nu are o cauză anume și apare odată cu înaintarea în vârstă. E cea mai frecventă și impune o monitorizare riguroasă. 

Acest tip de hipertensiune se poate dezvolta din cauza unui cumul de factori:

• Genetica: Unele persoane au o predispoziție genetică la hipertensiune, fie din cauza unor mutații genetice, fie prin moștenire de la părinți.
• Vârsta: Persoanele de peste 65 de ani prezintă un risc mai mare de hipertensiune.
• Obezitatea: Obezitatea poate cauza mai multe probleme cardiovasculare, inclusiv hipertensiune.
• Consumul ridicat de alcool: Chiar și un singur pahar pe zi poate crește riscul de hipertensiune, iar consumul excesiv agravează acest risc.
• Sedentarismul: Un stil de viață în care activitate fizică lipsește, e strâns legat de problemele cardiovasculare, printre care și tensiunea arterială mare. 
• Diabetul sau sindromul metabolic: Persoanele diagnosticate cu diabet sau sindrom metabolic au un risc mai mare de a dezvolta hipertensiune.
• Aportul ridicat de sodiu: Există o legătură între consumul zilnic ridicat de sodiu (peste 5 grame pe zi) și hipertensiune.
• Rasa: Persoanele de culoare au o incidență mai mare a hipertensiunii, din cauza  factorilor culturali și genetici.

‍

2. Hipertensiunea arterială secundară apare brusc, din cauze care pot fi identificate și chiar tratate. Câteva afecțiuni ce pot provoca hipertensiune arterială secundară:

• Boala renală
• Apneea obstructivă în somn
• Probleme structurale ale inimii, prezente încă de la naștere
• Afecțiuni ale tiroidei
• Probleme ale glandelor suprarenale
• Anumite tumori endocrine

Medicamente care cresc tensiunea arterială

Medicamentele care cresc tensiunea arterială sunt de obicei administrate pentru a trata alte boli și au acest posibil efect secundar. Câteva categorii și exemple de astfel de medicamente sunt:

1. Decongestionante nazale: Sunt prescrise la răceală, în caz de congestie nazală, și conțin pseudoefedrină sau fenilefrină. Acestea pot cauza vasoconstricția (îngustarea vaselor de sânge), provocând tensiune arterială mare.
2. Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene: Ibuprofenul și naproxenul, administrate în caz de inflamație și dureri, pot reduce funcția renală, ducând la retenția de lichide și la creșterea tensiunii arteriale.
3. Corticosteroizii: Prednisonul și dexametazona sunt folosite în boli autoimune sau inflamatorii. Acestea pot cauza retenție de sodiu și apă, crescând tensiunea arterială.
4. Contraceptivele hormonale: Pilulele contraceptive care conțin estrogen și progesteron pot duce la tensiune arterială mare, mai ales dacă există factori de risc preexistenți.
5. Eritropoietinele: Epoetina alfa sau darbepoetina alfa sunt administrate în tratarea anemiei sau la pacienții cu boli renale cronice. Aceste medicamente cresc tensiunea arterială prin faptul că intensifică vâscozitatea sângelui.
6. Stimulantele: Metilfenidatul sau amfetamina stimulează sistemul nervos central pentru pacienții cu ADHD sau narcolepsie. Acestea pot crește și tensiunea arterială. 
7. Antidepresivele: Unii inhibitorii de monoaminooxidază și antidepresivele triciclice pot crește tensiunea arterială.
8. Medicamentele pentru tratarea migrenei: Triptanii pot cauza vasoconstricție și, implicit, tensiune arterială mare.
9. Alte medicamente:
   
   1. Ciclosporina – utilizată în cazul transplantului/transplantelor de organe, pentru a preveni respingerea acestuia/acestora de către organism. 
   2. Unele suplimente alimentare sau naturale, cum ar fi lemnul dulce (în cantități mari).

Alimente care cresc tensiunea arterială

Anumite alimente pot duce la tensiune arterială mărită din cauza conținutului ridicat în: sodiu, grăsimi saturate și alți compuși care pot influența vasele de sânge. 

Principalele categorii de alimente care cresc tensiunea arterială sunt:

1. Alimentele bogate în sare (sodiu). Asta pentru că sodiul favorizează retenția de apă, ceea ce poate crește volumul sanguin și tensiunea arterială. Exemple de grupe de alimente:

• Murături
• Conserve (Ex. supe, legume sau carne procesată, cu adaos de sare)
• Mezeluri (Ex. salam, cârnați, șuncă, parizer)
• Snack-uri sărate (Ex. chips-uri, covrigei, popcorn)
• Brânzeturi procesate (Ex. cașcavaluri sau brânzeturi sărate, cum ar fi feta)

2. Alimentele procesate. Acestea au adesea adaosuri de sare, grăsimi și conservanți. 

• Produse de tip fast-food (Ex. burgeri, cartofi prăjiți)
• Sosuri preambalate (Ex. ketchup, maioneză, sos de soia)
• Pizza congelată

3. Băuturile pe bază de cofeină. Cafeaua, ceaiul negru și băuturile energizante conțin cofeină, iar aceasta poate crește temporar tensiunea arterială.

4. Alcool. Consumul excesiv de alcool poate provoca tensiune arterială mare pe termen lung. 1-2 băuturi pe zi deja creează un factor de risc. 

5. Alimentele bogate în grăsimi saturate și trans. Acestea pot afecta elasticitatea vaselor de sânge și crește riscul de hipertensiune. 

• Produse de patiserie (Ex. gogoși, prăjituri)
• Margarină sau mâncăruri care conțin grăsimi hidrogenate
• Carne grasă 
• Alimente prăjite

6. Lemnul dulce: Consumul excesiv de lemn dulce sau alimente/suplimente care îl conțin (Ex. gumă de mestecat, drajeuri, bomboane, ceaiuri, unele sosuri asiatice, unele tipuri de bere) poate crește tensiunea arterială prin influențarea nivelurilor de potasiu din organism.

7. Alimentele cu zahăr adăugat: Dulciurile, sucurile carbogazoase sau deserturile în exces contribuie la obezitate și, automat, la creșterea tensiunii arteriale.

8. Condimentele sărate: Sosurile precum sosul de soia sau teriyaki, și cuburile de supă instant au cantități ridicate de sodiu.

Metode de a scădea tensiunea arterială- cu mențiunea, că pentru cazuri acute hipertensive, numai administrarea unor medicamente pot scădea tensiunea arterială în mod eficient

Deși tensiunea arterială mare se remediază prin schimbări pe termen lung în stilul de viață și, în caz de hipertensiune de grad 1 sau 2, și cu medicamentație, există câteva lucruri pe care le poți face ca să scazi tensiunea arterială rapid:

1. Un truc pentru a reduce tensiunea arterială e mai simplu decât ai crede: să respiri. Respirația e cheia când vine vorba de activarea sistemului nervos parasimpatic – deci a relaxării. Dacă problema sunt stresul și anxietatea, respirația te poate ajuta să-ți calmezi presiunea sângelui din artere. Inspiră adânc pentru 6 secunde, ține aerul în piept 6 secunde, expiră-l în 6 secunde și rămâi așa timp de 6 secunde. Apoi repetă de 5-6 ori sau cât îți permite timpul. Învățarea mai multor exerciții de respirație te pot ajuta să-ți încetinești tensiunea arterială și să te calmezi în momentele de criză. 
2. Fă un duș rece. Din aceeași serie cu respirația, și apa rece poate calma și relaxa sistemul nervos, ducând automat și la o tensiune arterială mai mică. 
3. Încearcă să faci o activitate fizică ușoară. O plimbare sau câteva exerciții de stretching îți pot scădea rapid tensiunea arterială. 
4. Bea apă. Deshidratarea poate crește tensiunea arterială, așa că dacă bei un pahar de apă, îți poți scădea natural presiunea sângelui. 
5. Bea suc de sfeclă și mere. Această combinație poate reduce rapid tensiunea arterială.
6. Consumă ceai de hibiscus. S-a dovedit că ajută la gestionarea hipertensiunii cronice. 
7. Mănâncă o bucățică de ciocolată neagră. Ciocolata neagră conține flavonoide – niște compuși care s-au dovedit a avea un impact benefic asupra tensiunii arteriale ridicate. 
8. Expune-te la soare. Există studii care arată că expunerea la soare (și nu suplimentul de vitamina D), timp de 30 de minute, reduc tensiunea arterială cu o medie de 4,90 mm/Hg. Atenție: evită arsurile solare care cresc riscul de cancer de piele.
9. Acupunctura. Această terapie complementară, dacă e făcută de un specialist priceput, poate contribui la reducerea tensiunii arteriale mari dacă e făcută de două ori pe săptămână, timp de o lună. 

Aceste metode reprezintă numai o soluție temporară și nu înlocuiesc opinia doctorului și tratamentul medicamentos pentru tensiunea arterială. Dacă te confrunți cu tensiune arterială mare, discută cu medicul tău de familie pentru a obține un plan de tratament adecvat nevoilor și istoricului tău medical. 

Tensiunea arterială mică

American Heart Association consideră hipotensive persoanele ale căror valori ale tensiunii arteriale sunt mai scăzute de 90/60 mm/Hg; deci dacă tensiunea sistolică scade sub 90 mm/Hd, iar cea diastolică sub 60 mm/Hg. 

Dacă nu ai simptome, e posibil ca medicul tău să nu trateze nicicum tensiunea arterială mică. Totuși, dacă îți face anumite recomandări, acestea pot consta în:

• Purtarea ciorapilor compresivi, pentru a preveni acumularea de sânge în picioare
• Un consum mai mare de sare
• Hidratare corespunzătoare
• Consum de cafea (cofeină)

În cazul valorilor scăzute ale tensiunii arteriale nu recomandăm administrarea unor medicamente (din cauza posibilelor efecte secundare), decât în unele situații de urgență.

Întrebări frecvente

1. Vessel Due crește tensiunea arterială?

Nu. Vessel Due e un medicament pe bază de sulodexid și e administrat pentru a îmbunătăți sănătatea vaselor, prin reducerea riscului de formare a cheagurilor de sânge, scăderea nivelului de „colesterol rău” (LDL) și protejarea pereților vaselor de sânge.

Totuși, dacă ai observat că tensiunea arterială ți-a crescut de când iei acest medicament, discută imediat cu specialistul care ți l-a prescris. 

2. La ce oră se măsoară tensiunea arterială?

În mod ideal, tensiunea arterială se măsoară dimineața, imediat după trezire, și seara, înainte de culcare, după un repaus de minim 10 minute.  Asigură-te că ești relaxat și că nu ai fumat, băut cafea sau făcut sport cu 30 de minute înainte de asta. 

De asemenea, pentru rezultate consistente, ia-ți tensiuna la aceeași oră, în fiecare zi. 

3. De ce crește tensiunea arterială seara?

Tensiunea arterială poate crește seara din cauza oboselii, a stresului acumulat de peste zi, a lipsei activității fizice, dar – cel mai frecvent – din cauza consumului de alimente sărate sau alcool. 

Alte probleme pot fi un ritm circadian dat peste cap sau afecțiuni precum hipertensiunea nocturnă. Dacă observi valori constant ridicate seara, consultă un medic.

Pentru a fi sigur că tensiunea ta arterială e în limite optime, măsoară-ți-o regulat. Asta deoarece valorile ridicate nu se manifestă nicicum, iar complicațiile hipertensiunii sunt extrem de periculoase. Discută cu medicul tău în cazul în care observi modificări și, dacă iei deja tratament, respectă-l întru totul. Astfel, vei păstra la minimum riscul de boli cardiovasculare.