Glicemia reprezintă cantitatea de glucoză (zahăr) aflată în sânge, adică concentrația acestui zahăr în circulația sanguină. Glucoza este un tip de zahăr care provine din alimentele pe care le consumăm și este principala sursă de energie pentru organism.

Deși există și alte tipuri de zaharuri, precum fructoza, lactoza sau zaharoza, glucoza este esențială pentru furnizarea energiei necesare funcționării corpului. Aceasta este obținută prin descompunerea carbohidraților din alimente. În corpul uman, glucoza e necesară pentru: 

• Echilibrul glicemiei: Dacă concentrația glucozei din sânge scade prea mult, glucagonul (alt hormon produs de pancreas cu efect antagonist al insulinei) eliberează rezervele din ficat pentru a readuce glicemia la normal.
• Reglare hormonală: Insulina, un hormon produs de pancreas, ajută la eliberarea glucozei în celule (în consecință are efect de scădere al glicemiei) și contribuie la stocarea excesului de glucoză în ficat.
• Energie pentru celule: Glucoza este esențială pentru toate celulele, reprezintă sursa principală de energie a tuturor celulelor, în special pentru cele nervoase.

Glicemia „normală” în funcție de vârstă

De regulă, glicemia ar trebui să fie sub 110 mg/dl pe nemâncate (valorile normale  au fost revizuite în ultimii ani, în scădere) și maximum 140 mg/dl la două ore după masă. La persoanele cu diabet, valorile de toleranță sunt mai ridicate: 130 mg/dl înainte de masă. Totuși, aceste valori pot varia în funcție de factori precum vârsta. Pentru diferite categorii de vârstă, valorile normale ale glicemiei sunt:

• Adulți sănătoși: 74-106 mg/dl dimineața, înainte de masă
• Gravide sănătoase: 74-106 mg/dl pe stomacul gol, după trezire
• Copii sub 6 ani: 60-100 mg/dl
• Copii între 6 și 12 ani: 60-100 mg/dl dimineața, înainte de masă
• Adolescenți între 13 și 17 ani: 60-100 mg/dl dimineața, înainte de masă, cu un maxim de 180 mg/dl pe parcursul zilei

Cum fluctuează glicemia în timpul zilei

Fluctuațiile naturale apar după mese sau efort fizic (în cay de nevoie, organismul eliberează/produce glucoză din depozitele de glucide, lipide și proteine ale organismului, astfel mecanismele de reglare mențin glicemia stabilă. Un echilibru sănătos între aportul de  glucoză și insulina produsă este ceea ce asigură funcționarea corectă a organismului.

Fiind deseori  influențat de diverși factori interni și externi, nivelul glicemiei variază pe parcursul zilei. La persoanele sănătoase, datorită mecanismelor naturale de reglare, aceste variații rămân în limite normale. Însă, în cazul persoanelor cu diabet, fluctuațiile glicemiei pot depăși capacitatea organismului de a le gestiona. Factorii care pot influența fluctuațiile glicemiei sunt:

• Hormonali: Hormonii precum corticoizii sau adrenalina cresc nivelul de glucoză în sânge.
• De stres și oboseală fizică: Stresul emoțional sau efortul fizic intens pot duce la creșteri sau scăderi ale glicemiei.
• De alimentație: Atât compoziția (aportul de calorii) cât și momentul meselor, influențează direct glicemia.
• Medicamentoși: Anumite medicamente, cum ar fi cortizonul, unele diuretice,  beta-blocantele sau pilulele contraceptive, pot crește glicemia.

Chiar și fluctuațiile temporare ale glicemiei pot semnala posibile probleme de sănătate, așa că este esențial să adoptăm un stil de viață sănătos, cu alimentație echilibrată și exerciții fizice regulate pentru a o menține sub control.

Diabetul și impactul asupra glicemiei

Diabetul apare atunci când nivelul de zahăr din sânge (glicemia) este prea ridicat, iar acest lucru poate cauza simptome precum sete excesivă, senzație constantă de foame și urinări frecvente.

Indiferent de formă, diabetul necesită monitorizare constantă a glicemiei pentru a menține valorile în limite sigure și pentru a preveni complicațiile pe termen lung. Tipurile de diabet sunt:

1. Diabetul de tip 1: Apare la vârste fragede, fiind de obicei diagnosticat în copilărie sau până la vârsta de 35 de ani. Este cauzat de distrugerea celulelor pancreatice responsabile de secreția insulinei. Acest tip de diabet este mai rar și este independent de greutatea corporală sau de stilul de viață.
2. Diabetul de tip 2: Cel mai des întâlnit tip de diabet, acesta apare atunci când organismul produce insulină, dar aceasta nu funcționează corect (apare insulinorezistența), ceea ce duce la un control deficitar al glicemiei. Diabetul de tip 2 este frecvent asociat cu vârsta adultă (de obicei peste 40 de ani) și cu un stil de viață nesănătos caracterizat prin obezitate și lipsă de activitate fizică.
3. Diabet gestațional: Această formă de diabet poate apărea în timpul sarcinii. De regulă, glicemia revine la normal la aproximativ 6 săptămâni după naștere. Totuși, femeile care au avut diabet gestațional prezintă un risc crescut de a dezvolta diabet de tip 2 în anii următori. Persoanele care au avut diabet gestațional trebuie să-și informeze medicul în cazul unei sarcini viitoare, deoarece există riscul să se repete.

Monitorizarea regulată a glicemiei este esențială pentru persoanele care suferă de diabet zaharat insulino-dependent. Împreună cu un stil de viață sănătos, monitorizarea atentă este esențială pentru a gestiona eficient această afecțiune.

Teste diagnostice folosite în determinarea glicemiei și diagnosticul diabetului zaharat:

Cel mai simplu test diagnostic este măsurarea glicemiei pe stomacul gol (a jeune) din sânge venos. Valorile normale limită sunt 60-105 mg% ( valoarea normală limită poate varia în funcție de metoda de determinare folosită de laborator- valorile normale de referință sunt specificate pe buletinul de analiză).

În cazul unor suspiciuni de tulburare de glicoreglare se recurge la testul de toleranță la glucoză - se urmărește reacția, potențialul de prelucrare a glucozei de către organism prin recoltarea repetată a glicemiei după ingestia unei cantități de 75 g de glucoză dizolvată. Se recoltează sânge la fiecare 30 de minute. Valorile maxime nu trebuie să depășească 200mg% și trebuie să revină în jurul valorilor normale la 2 ore după ingestia de glucoză.

Determinarea hemoglobinei glicozilate prescurtat HgbA1c1 este un test important mai ales în urmărirea în timp a tulburărilor de glicoreglare, indicând valorile medii , din ultimele 3 luni , ale echilibrului glucidic din organism. 

Insulinemia se poate determina dacă există o suspiciune pentru o posibilă tulburare  de glicoreglare cu valori neconcludente ale glicemiei. Alt  test pentru o detectare timpurie a tulburării glicoreglării este determinarea indicelui HOMA-  o metodă de diagnosticare precoce a rezistenței la insulină.

Aceste teste mai sofisticate legate de nivelul glicemiei crescute respectiv de nivelul insulinei din sânge au o importanță deosebită, pentru că în multe situații problema nu derivă din faptul că pancreasul nu secretă suficientă insulină, ci pentru că insulina produsă, parțial este legată în țesutul adipos, în formă inactivă.

Cum monitorizăm glicemia

Monitorizarea glicemiei este esențială pentru diagnosticarea și gestionarea afecțiunilor precum diabetul sau hipoglicemia. De asemenea, controlul glicemiei este esențial și pentru prevenirea complicațiilor grave, cum ar fi problemele cardiace, neuropatia sau afecțiunile renale.

O monitorizare corectă ajută să păstrezi glicemia în limitele recomandate sau cât mai aproape de ele. Monitorizarea glicemiei se poate realiza prin mai multe metode și cu diverse dispozitive, atât în clinici, cât și acasă. Printre modurile principale de testare a glicemiei se numără:

• Măsurarea glicemiei în sânge venos: Este metoda clasică utilizată în cadrul analizelor de sânge, care se realizează, de regulă, în laboratoare medicale prin prelevarea de sânge venos.
• Măsurarea glicemiei în sânge capilar: Implică o mică înțepătură în vârful degetului pentru obținerea unei picături de sânge.

Dispozitivele cele mai utilizate pentru monitorizarea glicemiei în corp sunt:

• Glucometrele portabile: Acestea necesită o probă mică de sânge capilar, care este mai apoi introdusă în dispozitiv. Glicometrele portabile sunt convenabile, permițând verificarea nivelului glicemiei oricând, chiar acasă.
• Sisteme de monitorizare continuă a glicemiei (CGM): Utilizează senzori aplicați pe piele, care măsoară nivelul glicemiei în mod continuu. Dacă nivelurile glicemiei sunt prea scăzute sau prea ridicate, acestea pot emite alerte în timp real (pe alte dispozitive, cum ar fi telefoanele mobile). Aceste sisteme (CGM) revoluționează urmărirea glicemiei în timp real, evitând neplăcerea creată din înțepăturile frecvente pentru recoltarea sângelui, în vederea determinării glicemiei.

Hiperglicemia și Hipoglicemia

Metabolismul glucidic poate suferi două tipuri majore de dezechilibre: hiperglicemia și hipoglicemia. Atât hiperglicemia, cât și hipoglicemia necesită monitorizare atentă și tratament prompt. 

Hiperglicemia se caracterizează printr-o creștere anormală a nivelului de glucoză în sânge (de peste 130 mg/dl în repaus alimentar). Simptome principale ale hiperglicemiei sunt urinări frecvente, sete excesivă și foame constantă, dar pot fi însoțite și de simptome precum pierdere în greutate, vedere încețoșată, oboseală și slăbiciune sau infecții frecvente. De reținut că un nivel extrem de ridicat al glicemiei poate avea consecințe grave asupra sănătății, mergând până la instalarea comei diabetice.

Pe termen mediu și lung diabetul zaharat reprezintă un factor de risc în privința unor boli cu impact major asupra sănătății, cum ar fi bolile cardio-vasculare (cardiopatia ischemică, hipertensiunea arterială, arteriopatia periferică, retinopatia diabetică, nefropatia diabetică, ateroscleroza vaselor cerebrale etc).

Hipoglicemia se referă la un nivel scăzut al glucozei din sânge (valori sub 60 mg/dl). Semnele unei scăderi bruște a glicemiei pot include o senzație de slăbiciune generală, foame intensă, agitație, paliditate, amețeli însoțite de tremurături sau furnicături ale extremităților, transpirație excesivă, greață, bătăi rapide sau neregulate ale inimii, somnolență și, în cazuri grave, pierderea cunoștinței sau convulsii.

Menținerea glicemiei la niveluri normale este importantă pentru gestionarea greutății și prevenirea prediabetului sau a diabetului. De asemenea, ajută la creșterea energiei, îmbunătățirea concentrației și chiar și la susținerea unei pieli sănătoase.

Surse

1. https://www.webmd.com/diabetes/how-sugar-affects-diabetes 
2. https://www.medicalnewstoday.com/articles/317536#managing-blood-sugar 
3. https://www.forbes.com/health/wellness/normal-blood-sugar-levels/ 
4. https://diabetesstrong.com/what-are-normal-blood-sugar-levels/ 
5. https://www.medicalnewstoday.com/articles/glucose-blood-test#blood-sugar-levels 

‍