Guta e un tip de artrită inflamatorie care provoacă durere și umflături la nivelul articulațiilor. De obicei, apare la degetul mare de la picior sau la un membru inferior, și se manifestă în crize care durează 1-2 săptămâni, după care dispare de la sine.

Problema apare când se acumulează prea mult acid uric în organism. Acesta formează cristale ca niște ace în interiorul articulațiilor, care provoacă inflamație și, în cele din urmă, artitră. Afecțiunea e frecventă și apare mai des la bărbați decât la femei, la vârsta mijlocie. Cu toate acestea, e cea mai simplu de gestionat formă de artrită.

Află în continuare:

  • Ce este guta?
  • Care sunt cauzele gutei?
  • Ce simptome are?
  • Ce tratamente există? Despre medicamente și operații.
  • Ce remedii naturiste sunt?
  • Cum poți stopa crizele prin alimentație?
  • Întrebări frecvente despre gută

Ce este guta?

Guta apare atunci când nivelurile ridicate de acid uric se acumulează în corp pe o perioadă lungă de timp, formând cristale în formă de ace în interiorul și în jurul articulațiilor. Asta duce la inflamație și artrită.

Zonele corpului care pot fi afectate de gută sunt:

  • Articulațiile
  • Bursele (săculeți cu lichid, aflați între oase și alte țesuturi moi, care au rolul de a facilita mișcarea și de a reduce fricțiunea dintre suprafețele componentelor articulare)
  • Teaca tendoanelor (membranele ce înconjoară tendoanele)
  • Rinichii (asta pentru că acidul uric se elimină prin rinichi, astfel nivelurile ridicate de acid uric pot cauza pietre la rinichi)

Cum arată guta: poze

Patru imagini cu semne de gută la picioare: tofi la gleznă, un tof ulcerat și un deget mare de la picior roșu și umflat

Sursa foto: Parkway East Hospital, Medical News Today, Verywell Health, HealthXchange

Mâinile unei persoane în vârstă, cu degete deformate de tofi gutoși

Sursa foto: Adobe Stock

Guta e o boală ce poate evolua în mai multe etape:

  1. Hiperuricemia: Niveluri ridicate de acid uric în sânge pe termen lung și, eventual, cristale în articulații, dar fără simptome.
  2. Crize de gută: Episoade periodice de durere intensă și umflături la nivelul articulațiilor.
  3. Intervalul gutos asimptomatic sau guta intercritică: Perioada dintre crize e asimptomatică.
  4. Tofi: Stadiu avansat al gutei, când cristalele se acumulează în piele sau în alte zone ale corpului și formează niște depuneri dure. Tofii pot deteriora permanent articulațiile și organele interne, precum rinichii.

Partea bună e că deși multe persoane se confruntă cu valori mari de acid uric sau au dificultăți în a-l elimina corespunzător, nu toți dezvoltă gută.

De asemenea, depistarea afecțiunii la timp și schimbările în stilul de viață reduc severitatea simptomelor și pot chiar să elimine complet boala.

Guta: cauze

Guta apare din cauza acumulării de acid uric. Acidul uric provine din purine, substanțe care se găsesc în mod natural în țesuturile corpului, dar și în multe alimente. Purinele se descompun în acid uric, care este eliminat prin urină.

Când corpul produce prea mult acid uric sau elimină prea puțin, acesta se acumulează în sânge, formând cristale în articulații. Așa apar durerea, inflamația (durerea, roșeața locală), ducând la impotența funcțională a articulației (este afectată mobilitatea articulară).

Factori de risc pentru gută

Anumite aspecte cresc riscul de a dezvolta gută:

  • Istoricul familial de gută
  • Sexul masculin (bărbații sunt mai predispuși)
  • Menopauza (femeile suferă de gută mai târziu decât bărbații)
  • Vârsta înaintată
  • Consumul de alcool
  • Băuturile îndulcite cu zahăr (în special sucurile acidulate)
  • Dieta nesănătoasă, bogată în purine (proteine de obicei din surse animale, de ex. carnea roșie, organe interne cum ar fi ficatul)

De asemenea, unele afecțiuni te pot face mai predispus/ă la gută:

  • Supraponderalitatea sau obezitatea
  • Sindromul metabolic (tensiune arterială mare, glicemie crescută, colesterol mărit, grăsime abdominală)
  • Boala renală cronică
  • Hipertensiunea arterială
  • Afecțiuni ce accelerează reînnoirea celulară (psoriazisul sau anumite tipuri de cancer)
  • Condiții genetice rare (sindromul Kelley-Seegmiller sau sindromul Lesch-Nyhan)

Sunt și medicamente care cresc riscul de artitră inflamatorie:

  • Diureticele (pentru eliminarea excesului de lichide)
  • Aspirina în doze mici
  • Niacina (vitamina B3) în cantități mari
  • Ciclosporina (imunosupresor prescris pentru transplanturi și boli autoimune)

Guta: simptome

Simptomele gutei apar aproape mereu brusc și se accentuează în timpul nopții. Se manifestă prin:

  • Durere intensă la nivelul articulațiilor

Guta afectează de obicei baza degetului mare de la picior, dar poate apărea în orice articulație. Cele frecvent afectate sunt: gleznele, genunchii, coatele, încheieturile și degetele de la picioare sau mâini. De obicei, durerea e cea mai intensă în primele 4 până la 12 ore de la debut.

  • Disconfort persistent

După ce durerea severă scade, un anumit disconfort la nivelul articulațiilor poate persista de la câteva zile până la câteva săptămâni. Crizele ulterioare tind să dureze mai mult și să afecteze mai multe articulații.

  • Inflamație și roșeață

Articulația sau articulațiile afectate devin umflate, sensibile, calde și roșii.

  • Limitarea mișcărilor

Pe măsură ce guta progresează, e posibil să nu mai poți mișca articulațiile în mod normal.

Tratament gută

Netratată, afecțiunea poate duce la artrita gutoasă, o formă mai severă de artrită. Aceasta cauzează deteriorarea și inflamarea permanentă a articulațiilor. Partea bună este că există opțiuni pentru diminuarea simptomelor gutei și chiar a vindecării în totalitate. Planul de tratament va depinde de stadiul și severitatea gutei.

Medicamente pentru gută

Medicamentele utilizate pentru tratarea gutei funcționează în două moduri:

  1. Ameliorează durerea și reduc inflamația
  2. Sau previn crizele viitoare de gută, prin scăderea nivelului de acid uric.
  3. Medicamente pentru ameliorarea durerii cauzate de gută:
  • Antiinflamatoare nesteroidiene precum aspirină, ibuprofen și naproxen
  • Colchicină
  • Corticosteroizi
  1. Medicamente pentru prevenirea crizelor de gută:
  • Inhibitori ai xantin oxidazei, precum allopurinolul și febuxostatul
  • Probenecid

Pe lângă medicamente, medicul îți poate recomanda și schimbări în stilul de viață, ca să gestionezi simptomele și să reduci riscul de crize pe viitor.

  • Redu consumul de alcool, dacă obișnuiești să bei.
  • Pierde în greutate, dacă ești supraponderal sau obez.
  • Evită consumul excesiv de proteine, mai ales carnea roșie, mezeluri, vânat etc.
  • Renunță la fumat dacă ai acest obicei.

Unguent pentru gută

Unguentele pentru gută pot ameliora durerea și inflamația, totuși efectul lor este unul limitat. Printre cele mai populare se numără:

  • Unguent pentru gută pe bază de diclofenac (ex. Voltaren, Diclofenac gel). Ajută la reducerea inflamației și la calmarea durerilor articulare. Se aplică direct pe zona afectată de 2-3 ori pe zi.
  • Unguent pentru gută cu ibuprofen (ex. Ibuprofen gel). E eficient în reducerea durerii și umflăturii. E indicată aplicarea locală, în zonele cu articulații inflamate.
  • Unguent pentru gută pe bază de capsaicină. Substanța blochează semnalele de durere trimise către creier. De asemenea, poate provoca senzație de căldură sau furnicături.
  • Unguent pentru gută cu mentol și camfor (ex. BenGay, Fastum gel). Oferă o senzație răcoritoare, reducând disconfortul.
  • Unguent pentru gută cu extracte naturale (ex. pe bază de arnică sau gheara diavolului). Sunt folosite drept soluții complementare, pentru a reduce inflamația și durerea.

Operație gută

De obicei, guta poate fi tratată fără intervenție chirurgicală. Cu toate acestea, după mulți ani de suferință, această afecțiune poate deteriora articulațiile, poate duce la ruperea tendoanelor și poate provoca infecții ale pielii din jurul articulațiilor.

Ba mai mult, depozitele dure numite „tofi” se pot acumula pe articulații și în alte locuri din corp, stârnind durere și afectând permanent articulațiile. Există 3 intervenții recomandate în acest caz (intervenții practicate foarte rar):

  1. Operație pentru îndepărtarea tofilor
  2. Fuziune articulară
  3. Înlocuirea articulației- artroplastie

Tipul de intervenție chirurgicală depinde de gradul de deteriorare, de locația tofilor, de istoricul tău medical, dar și de preferințele personale.

Tratament naturist gută

Pe lângă schimbările în stilul de viață, medicamentele și unguentele recomandate de medic, există și câteva remedii naturiste care pot diminua disconfortul crizelor de gută. Cu toate acestea, ele nu înlocuiesc opinia specialistului sau tratamentul prescris de acesta. Deci consultă-te cu medicul tău înainte să începi o rutină pe bază de ceaiuri sau băi la picioare pentru gută.

Ceaiuri pentru gută

Ceaiurile din plante sunt cunoscute pentru proprietățile lor diuretice și antiinflamatoare, contribuind la eliminarea excesului de acid uric din organism. Câteva exemple care te pot ajuta în gestionarea gutei:

  1. Ceai de urzică: Stimulează eliminarea acidului uric prin urină și reduce inflamația. Fierbe 1 lingură de frunze uscate de urzică în 250 ml de apă, timp de 5-7 minute. Bea 2-3 căni pe zi.
  2. Ceai de ghimbir: Ghimbirul are proprietăți antiinflamatoare puternice, fiind ideal pentru ameliorarea durerii. Taie câteva felii de ghimbir proaspăt și fierbe-le în 250 ml de apă, aproximativ 10 minute. Poți adăuga lămâie sau miere după gust.
  3. Ceai de codițe de cireșe: E un diuretic natural, ce ajută la eliminarea toxinelor și a acidului uric. Infuzează 1-2 lingurițe de codițe de cireșe uscate, în apă fierbinte, timp de 10 minute. Bea 2-3 căni pe zi.

Tabel cu alimente permise în gută

Pentru majoritatea oamenilor care suferă de gută, o dietă potrivită include o varietate de fructe, legume, cereale integrale și leguminoase.

Categorie Exemple și beneficii
Fructe Toate fructele sunt potrivite. Cireșele pot ajuta la prevenirea crizelor, reducând acidul uric și inflamația.
Legume Toate legumele, inclusiv cartofii, mazărea, ciupercile, vinetele și legumele cu frunze verzi închise la culoare.
Leguminoase Linte, fasole, soia, tofu: toate sunt benefice.
Nuci și semințe Studiile arată că nucile, semințele și mugurii de pin reduc riscul de gută.
Cereale integrale Grâu integral, ovăz, orez brun, orz.
Produse lactate Toate cele cu un conținut scăzut de grăsimi.
Ouă Reprezintă o sursă excelentă de proteine, cu un conținut scăzut de purine.
Băuturi Cafea, ceaiuri: sunt asociate cu un risc mai scăzut de gută.
Ierburi și condimente Au compuși antiinflamatori beneficii.
Uleiuri vegetale Ulei de rapiță, măsline, in.

Alimente interzise la gută

Fructele și legumele interzise la gută sunt cele care au un conținut ridicat de pectină. La fel și carnea.

Principalele alimente de evitat dacă suferi de gută sunt:

Categorie Exemple și riscuri
Organe animale Ficat, rinichi, pancreas, creier.
Carne de vânat Mistreț, cerb.
Carne roșie Vită, porc, miel.
Fructe de mare Scoici, pește gras, pește la conservă.
Băuturi dulci Sucuri de fructe, băuturi carbogazoase cu zahăr.
Gustări dulci Prăjituri, biscuiți, bomboane.
Extracte de drojdie Cuburi de bulion, supe la conservă, mâncăruri congelate.
Alcool Bere, băuturi spirtoase.
Carbohidrați rafinați Pâine albă, produse din făină albă: oferă puțină valoare nutritivă și pot crește riscul metabolic.
Grăsimi saturate Unt, brânzeturi grase, margarină, ulei de palmier: înlocuiește-le cu grăsimi nesaturate, precum uleiul de măsline.

Întrebări frecvente

Roșiile și guta. Indicate sau contraindicate?

Roșiile conțin acid oxalic și anumite substanțe care pot crește ușor nivelul acidului uric. Cu toate acestea, ele nu sunt considerate un factor declanșator pentru crizele de gută. Deci da, pot fi consumate cu moderație. Dacă observi o agravare a simptomelor după, se recomandă să reduci cantitatea sau chiar să le excluzi de tot.

Ce carne e permisă la gută?

Carnea este una dintre principalele surse de purine, care, odată metabolizate, cresc nivelul acidului uric în sânge. Totuși, nu toate tipurile de carne trebuie evitate complet. Carnea albă, precum puiul și curcanul, poate fi consumată în cantități moderate. De asemenea, anumite tipuri de pește, precum codul și somonul, sunt în regulă de consumat.

Limitează-te la 2-3 porții mici de carne pe săptămână și evită preparatele grase sau prăjite.

Cafeaua și guta. Scade nivelul de acid uric?

Cafeaua poate contribui la scăderea nivelului de acid uric, datorită proprietăților sale antioxidante și diuretice. Deci da, consumul moderat poate avea efecte benefice pentru persoanele cu gută.

Totuși, evită adăugarea excesivă de zahăr sau lapte gras, fiindcă acestea ar putea crește aportul caloric și inflamația generală în organism.

De asemenea, consultă un medic dacă ai alte afecțiuni, cum ar fi hipertensiunea arterială sau gastrita, înainte să consumi cafea în cantități mari.


Guta poate fi tratată. Schimbările în alimentație, remediile naturiste și medicamentele pot scădea nivelul de acid uric și, implicit, reduce inflamația și durerea provocată de gută. Discută cu medicul tău de familie încă de la primele simptome, pentru un plan de tratament sigur și eficient.

Acest text are scop informativ și nu înlocuiește un consult medical. Pentru situația ta discută cu medicul care te tratează. Pentru urgențe sună la 112.

Cum citesc un caz complicatDe ce un medic de familie vede ce scapă când fiecare specialist se uită doar la domeniul lui.